În cadrul proiectului Culoare și mișcare pentru persoanele cu Scleroză Multiplă,  cofinanțat de Consiliul Judetean Timis,  am fost sambata, 19 septembrie, în prima noastră excursie cu beneficiarii de la centru și familiile acestora. Am participat 19 persoane, dintre care – 4 copii.

Primul popas a fost la Giardini di Zoe, niște frumoase grădini, amenajate în satul Banpotoc de lângă Deva. Ne-am plimbat aici, fiecare după putința lui, cu scaune cu rotile și ajutor, am mers la braț cu S., o tânără care s-a alăturat grupului, o tânără nevăzătoare diagnosticată cu scleroză multiplă , care nevăzând cu ochii ei, a văzut prin ochii noștri tot ce ne înconjura. “Ce vedeți acum? e frumos? spuneți-mi și mie! Vedem trandafiri rosii, albi, portocalii, arbuști frumos îngrijiți în gradina aceasta, de jur împrejur dealuri împădurite. Acum mai facem câțiva pași și urmează trei trepte…și tot așa.” Ne-a bucurat cu prezența ei.
Sunt lângă noi oameni de la care avem foarte multe de învățat, beneficiarii noștri sunt unii dintre aceștia.
Aici la Grădini am luat prânzul împreună, am stabilit datele următoarei excursii, care va avea loc în data de 3 octombrie (revenim cu detalii) și am pornit spre Castelul Corvinilor, unde eram așteptați de ghida muzeograf, cu povești inedite despre castel și cei ce au trăit în el și au luptat pentru el.
Am poposit câteva ore la castel. Urcușul cu scaune cu rotile nu a fost chiar ușor pentru noi, dar susținându-ne unul pe altul, am reușit. Am ascultat cu toții poveștile și apoi cine a putut a vizitat și încăperile castelului. La unul dintre etaje, paznicul i-a permis domnișoarei nevăzătoare sa vadă cu mâinile, să atingă macheta castelului, în timp ce colega noastră, asistentă socială, îi povestea despre ceea ce atinge.
De la castel am pornit spre ultimul obiectiv: Mănăstirea Prislop. Destul de obosiți, aici fiecare, după cum a putut, a ajuns până la bisericuță, am avut momente de liniște înainte de întoarcerea în Timișoara.
Pentru noi a fost o excrusie plină de însemnătate și le mulțumim beneficiarilor noștri pentru prezență (știm cât de greu e uneori) și mai ales le mulțumim pentru lecțiile învățate și pentru onoarea de a le fi alături.